AGROMETEOROLOGIA CA ȘTIINȚĂ
Agrometeorologia (meteorologia agricolă) studiază acțiunea, influența și efectele factorilor meteorologici și hidrologici asupra agriculturii. Pentru a surprinde și analiza această interacțiune în complexitatea sa, agrometeorologia face apel la metode și tehnici specifice de colectare, prelucrare și analiză a elementelor meteorologice și a datelor climatice, în vederea folosirii optime a resurselor agricole, pentru creșterea producției agricole și protejarea mediului înconjurător.
Aplicarea meteorologiei în agricultură este esențială, întrucât fiecare fațetă a activităților agricole depinde de vreme. De fapt, vremea și clima sunt factorii care determină succesul sau eșecul în agricultură.
Din interacțiunea între meteorologie și agricultură, fermierii obțin o serie de beneficii potențiale, între care creșterea eficienței și asigurarea sustenabilității activităților agricole, protecția și asigurarea continuă a sănătății culturilor și mediului înconjurător, creșterea randamentului și valorii de piață a recoltelor, precum și optimizarea și eficientizarea unor probleme operaționale.
În același timp, factorii de decizie politică în agricultură utilizează agrometeorologia aplicată în încercarea lor de a asigura o aprovizionare adecvată cu alimente a populației, prețuri reduse la consumatori și venituri rezonabile pentru fermieri, precum și pentru a reduce impactul practicilor agricole asupra mediului înconjurător.
De altfel, scopul final al oricărei aplicații agrometeorologice este de a servi nevoilor specifice ale fermierilor, oficialilor guvernamentali, mass-mediei și publicului larg.
IMPORTANȚA AGROMETEOROLOGIEI PENTRU FERMIERI
Aplicarea serviciilor meteorologice în agricultură generează o paletă largă de beneficii fermierilor și asociațiilor de fermieri, contribuind astfel la creșterea competitivității producției vegetale, reducerea riscurilor și scăderea costurilor finale ale produselor agricole:
- Sprijin în planificarea eficientă a sistemului / tiparelor de culturi;
- Alegerea datei de semănat / plantat pentru atingerea unui randament optim al culturii;
- Optimizarea costurilor cu lucrările agricole, atât cu forța de muncă, cât și cu mașinile și utilajele;
- Reducerea costurilor cu pesticidele, prin renunțarea la tratamentele de acoperire și efectuarea doar a celor necesare sau cu impact major;
- Reducerea pierderilor în aplicarea îngrășămintelor și pesticidelor, cu ajutorul prognozei meteo;
- Irigarea judicioasă a culturilor;
- Recoltarea eficientă a tuturor culturilor;
- Reducerea sau eliminarea atacurilor de boli și dăunători;
- Managementul eficient al solurilor, pentru o producție sustenabilă;
- Creșterea capacității de răspuns la fenomene climatice extreme: ploi torențiale, inundații, secetă, grindină, îngheț, etc, cu ajutorul prognozelor meteo;
- Adoptarea de măsuri de reducere a impactului climatic nefavorabil: perdele forestiere împotriva valurilor de frig sau căldură, pentru protecția mediului înconjurător, etc;
- Prevenirea sau minimizarea pierderilor în situații de incendii forestiere.
În țările în care cercetarea este motorul agriculturii, o pondere semnificativă a eforturilor în meteorologia aplicată în agricultură s-a mutat dinspre creșterea randamentelor agricole înspre reducerea impactului asupra mediului înconjurător al utilizării pesticidelor și fertilizanților, precum și înspre combaterea sistemică a bolilor și dăunătorilor.