Se întâlneşte în toate zonele cultivatoare de rapiță. Specia este oligofagă, produce pagube la cultura de rapiţă, mustar, varză, plante din familia Crucifere.
Dăunătorul se hrăneşte pe crucifere sălbatice și specii umbelifere, cum ar fi Thlaspi arvense L., Raphanus raphanistrum L., Carum carvi L., Conium maculatum L., Anthriscus sylvestris.Larvele neonate minează parenchimul dintre cele două epiderme, iar din vârsta a II-a consumă frunzele până la scheletare, apoi trec pe flori şi fructele de crucifere. Daune mari produc larvele generaţiei a I-a, la culturile de muştar, varză, ridichi, iar larvele generaţiei a II-a la rapiţa de toamnă. La invazii mari plantele se usucă.

Plantele pot fi atacate pe întreg cursul vegetaţiei, însă o importanţă mai mare o prezintă atacul tardiv pe tulpini şi, în mod deosebit, pe silicve.
Pe frunze apar pete circulare sau elipsoidale, cu diametrul până la 1 cm, având pe suprafaţă zonalităţi concentrice, de culoare brună. Silicvele atacate prezintă pete punctiforme, negre, apoi zonele învecinate devin cenuşii. În urma atacului silicvele prezintă deformări şi se deschid prematur ceea ce duce la pierderi mari, prin scuturarea boabelor înainte de coacere. Pe toate organele atacate, la suprafaţa petelor, se formează un mucegai brun-negricios, catifelat.

În ţara noastră se întâlneşte în toate zonele cultivatoare de rapiță, mai ales în Dobrogea şi Câmpia Română.
Produce daune în stadiul de adult (toamna) şi larvă (primăvara), prin roaderea frunzelor până la scheletare, care pot ajunge până la 20-60 %. Adulţii care apar în luna mai, atacă frunzele, bobocii, florile şi silicvele de rapiţă. Specia preferă cruciferele (rapiţă, muştar, ridichi etc.), mai poate ataca sfecla, cerealele, compozitele. Atacul este specific în vetre.

În ţara noastră se întâlneşte în toate zonele cultivatoare de rapită, în regiunile cu precipitaţii mai ridicate, mai ales în Transilvania, Banat şi nordul Moldovei.
Adulţii se întalnesc pe inflorescentele diferitelor specii salbatice şi cultivate din familiile crucifere, ranunculacee, leguminoase, composite, rosacee, umbelifere. Cele mai mari pagube cauzeaza culturilor de rapita si mustar. Se hranesc cu organele florale din bobocii inca nedesfacuti atacă butonii florali, hrănindu -se cu polen şi nectar, organe interne ale florii, producând daune apreciabile prin roaderea pistilului, deoarece apare fenomenul de sterilitate şi căderea prematură a florilor. Larvele, deşi se hrănesc cu polen, petale şi chiar antere, nu produc pagube aşa mari ca adulţii. În anii de invazie puternică, se pot găsi 10-15 larve într-o singură floare, în special în anii cu primăveri răcoroase.