Fluturele apare la sfârşitul lunii mai începutul lunii iunie. Activitatea femelei este crepusculară şi se exercită la temperaturi de peste 13 grade C. Ea depune ouăle pe frunze sau fructe.
După evoluţia embrionară, care durează 18 zile, ouăle eclozează, apar omizile, care se deplasează 3-4 zile, apoi pătrund în fructe, al căror conţinut îl consumă şi ating dezvoltarea completă în aproximativ 4 săptămâni. Larvele abandonează apoi nucile, acestea căzând în general înainte de maturitate. Unele larve ţes un cocon în care rămân până în primăvară, cel mai adesea pe sol, altele traversează stadiul de nimfă şi dau naştere adulţilor generaţiei a II-a; omizile acestei generaţii pot ataca nucile în decada a III-a a lunii iulie şi în luna august, în ciuda lignificării cojii. Foarte multe omizi nu pot penetra fructele, întrerupându-se astfel dezvoltarea stadială.

Frecvența și intensitatea atacurilor a crescut mult, mai ales la unele soiuri, cum este Ionathanul; în trecut a făcut pagube mai reduse, atacurile fiind sporadice.
Atacurile mai puternice de făinare sunt atribuite modificărilor de agrotehnică ( îngrașaminte cu azot în cantități mari, irigațiile, tăieri cu reducerea unui număr de ramuri); apariției formei perfecte și creșterii virulenței patogenului; răspândirii în cultură a soiurilor cu sensibilitate mai mare; folosirii în combatere a unor produse de sinteză organică împotriva rapănului. Boala afecează organele verzi în tot cursul perioadei de vegetație. Sunt atacate cu precădere țesuturile tinere: frunzele de la jumătatea superioară a lăstarilor, lăstarii spre vârf, infloreșcențele și fructele tinere.

Iernează în stadiul de adult, sub scoarţa pomilor. În a doua decadă a lunii martie, adulţii părăsesc locurile de iernare, hrănindu-se cu mugurii pomilor, depunerea ouălor efectuându-se în interiorul butonilor florali, printr-un orificiu pe care femela îl realizează cu ajutorul rostrului, prin roadere. Într-un buton floral femela depune frecvent 2-5 ouă, acoperindu-le cu o substanţă cleioasă.
După ecloziunea ouălor, larvele apărute se hrănesc în interiorul florilor, consumând organele interne, parcurgerea stadiilor evolutive făcându-se la locurile de hrănire. Adulţii apar în iunie, se hrănesc o perioadă cu frunzele pomilor, intrând apoi în diapauză estivală sub scoarţa exfoliată a pomilor sau sub frunzele căzute, diapauza continuându-se cu hibernarea. Insecta este monofagă, adulţii hrănindu-se cu muguri vegetativi şi flori de măr, dar şi cu frunze care capătă un aspect reticulat, caracteristic. Cele mai mari pagube le produc larvele, mugurii floriferi atacaţi nu se mai deschid, se brunifică, se usucă şi rămân mult timp agăţaţi de ramuri, fiind cunoscuţi sub numele de cuişoare.

Iernează în stadiul de larvă complet dezvoltată, într-un cocon în sol. Adulţii apar în luna aprilie, înainte de înfloritul merilor, femelele depunând ouăle în caliciul floral.
După ecloziune, larvele pătrund în fructe şi rod galerii până la seminţe, pe care le distrug. La completa dezvoltare, larvele cad odată cu fructele şi migrează în sol, unde vor ierna. viespea este o specie monofagă şi produce daune mai ales soiurilor timpurii de măr, atacul provocând pipernicirea şi căderea fructelor.